Potrivit caracterizării climatice realizate de ANM, luna mai aduce o creștere clară a instabilității atmosferice. Zilele calde și însorite pot alterna rapid cu episoade reci și ploioase. În unele situații, ploile capătă caracter torențial, iar vremea se poate schimba puternic de la o zi la alta.
Meteorologii explică faptul că luna mai este influențată de o circulație atmosferică foarte dinamică. Masele de aer polar pot coborî spre România și pot aduce temperaturi minime sub limita înghețului. În zona montană pot apărea ninsori și viscol. În același timp, pătrunderile de aer tropical pot provoca încălziri bruște și primele episoade de căldură puternică din an.
„Luna mai se caracterizează, în general, printr-o creştere a instabilităţii atmosferice, pe fondul creşterii temperaturii. În această lună, perioade cu zile însorite şi calde, uneori caniculare, alternează cu perioade cu zile reci şi ploioase, iar ploile au adesea caracter torenţial”, arată meteorologii.
ANM precizează că aceste schimbări apar pe fondul unei circulații meridionale, care favorizează alternanța dintre aer rece și aer foarte cald. Astfel, luna mai poate aduce atât îngheț, cât și temperaturi apropiate de pragul caniculei.
Datele climatologice pentru perioada 1961-2023 arată că cele mai ridicate temperaturi medii lunare se înregistrează în sud-vestul Olteniei. Acolo, valorile medii trec de 18 grade Celsius. În zonele de câmpie, inclusiv în Câmpia Română, Câmpia de Vest și Câmpia Moldovei, temperaturile medii se situează, în general, între 16 și 18 grade Celsius.
În Transilvania, Maramureș și în zonele subcarpatice, mediile lunare sunt mai scăzute, între 12 și 16 grade Celsius. La munte, temperaturile coboară mult față de restul țării. La altitudini mari, valorile pot ajunge aproape de 0 grade sau chiar sub acest prag.
Cea mai mare temperatură măsurată vreodată în România în luna mai a fost de 40,8 grade Celsius. Recordul a fost înregistrat la Mărculești, în județul Călărași, la 27 mai 1950. ANM arată că, între 25 și 28 mai 1950, temperaturile maxime absolute au depășit 32 de grade Celsius la peste 35 de stații meteorologice, mai ales în jumătatea de sud a țării, în Transilvania, în centrul și sudul Moldovei.
Și Bucureștiul a avut valori foarte ridicate în luna mai. Recordul absolut al Capitalei este de 36,9 grade Celsius, înregistrat la stația București-Băneasa, la 13 mai 1958.
Luna mai poate aduce însă și episoade de frig sever. Temperatura minimă absolută pentru această lună în România este de minus 16 grade Celsius. Valoarea a fost înregistrată la Vârful Omu, în zilele de 14 și 15 mai 1940.
ANM amintește că temperaturi minime foarte scăzute au mai fost consemnate în anii 2007, 1995, 1988, 1976, 1965 și 1952. Anul 2007 s-a remarcat prin numărul mare de stații meteorologice la care s-au înregistrat minime absolute. Au fost 37 de stații, mai ales în zilele de 2 și 3 mai.
În multe zone, valorile au coborât atunci sub 0 grade Celsius. La munte, temperaturile au fost chiar mai mici de minus 11 grade. ANM menționează minus 11,2 grade Celsius la Călimani și minus 11,8 grade Celsius la Ceahlău Toaca. În clasamentul celor mai reci luni mai se află anii 1961, 1970, 1978, 1980 și 1991.
La București, cea mai scăzută temperatură înregistrată în luna mai a fost de minus 1,1 grade Celsius. Valoarea a fost măsurată la 3 mai 2007.
Precipitațiile reprezintă o altă caracteristică importantă a lunii mai. Aceasta este una dintre cele mai ploioase luni ale anului. Aversele pot fi puternice și pot veni însoțite de descărcări electrice, vijelii și grindină.
Recordul absolut lunar de precipitații în România pentru luna mai este de 392,4 mm. Cantitatea a fost măsurată la Stâna de Vale, în anul 2021. Tot acolo s-a înregistrat și recordul de precipitații căzute în 24 de ore pentru această lună. La 18 mai 2021, cantitatea a ajuns la 181,6 mm.
În București, cea mai mare cantitate lunară de precipitații din luna mai a fost de 259,7 mm. Recordul a fost consemnat la București-Filaret, în anul 1971.
Pentru populație, aceste date arată că luna mai cere atenție sporită la prognozele actualizate. Pot apărea schimbări bruște de temperatură, ploi abundente, furtuni și grindină. Zonele montane rămân cele mai expuse episoadelor de frig, iar regiunile de câmpie pot trece rapid de la vreme răcoroasă la temperaturi foarte ridicate.
Această variabilitate afectează mai ales agricultura, turismul și activitățile în aer liber. Într-un interval scurt, vremea poate trece de la soare și temperaturi ridicate la ploi puternice și răcire accentuată. De aceea, meteorologii recomandă urmărirea constantă a prognozelor și avertizărilor transmise de ANM.
