Primele furtuni serioase dinaintea sezonului cald au pus deja stăpânire pe România, iar meteorologii avertizează că vremea din următoarele luni ar putea deveni una dintre cele mai agresive din ultimii ani. După primele coduri galbene de vijelii, grindină și descărcări electrice emise pentru cea mai mare parte din țară, inclusiv pentru București, specialiștii vorbesc tot mai des despre posibilitatea apariției fenomenului Super El Niño, care ar putea amplifica episoadele extreme de vreme din vara lui 2026.
O vară cu fenomene extreme în România. Ce ne așteaptă după primele coduri galbene de ploi specifice sezonului cald
Administrația Națională de Meteorologie a emis trei avertizări cod galben consecutive pentru Capitală, valabile în intervalul 12-13 mai. Este vorba despre intensificări ale vântului, rafale de 70 km/h și sunt prognozate și furtuni care pot veni la pachet cu grindină și descărcări electrice. În plus, meteorologii anunță și o răcire bruscă a vremii, de la 25 de grade Celsius la maxime în jur de 15 grade în cursul zilei de miercuri, 13 mai 2026.
Vântul se va intensifica inclusiv pe timpul nopții, iar rafalele de 50-60 km/h vor continua și pe 13 mai, când cerul va deveni noros, cu șanse de ploaie. Acest tip de vreme ne amintește deja de furtunile de vară, deși mai e o lună și ceva până când începe, oficial, vara din punct de vedere astronomic.
De ce apar furtunile cu grindină mai ales în această perioadă
Climatologul Alex Trandafir explică de ce aceste fenomene au loc din ce în ce mai des, dar și la ce ne putem aștepta vara asta dacă scenariul unui Super Niño s-ar confirma. Specialistul face câteva previziuni interesante, pe care le explică în exclusivitate pentru FANATIK. „Ce se întâmplă acum, contextual, e cauzat de o zonă de presiune scăzută care traversează țara de la vest la est, iar asta creează instabilitate, i se spune convergență din punct de vedere meteorologic.
Aceste fenomene există de mult timp, furtuni cu tunete și fulgere, grindină care cade mai ales în zonele montane. Vedem aceste căderi de grindină întrucât aerul nu este încă foarte cald precum e vara și atunci norii ajung la altitudini foarte mari unde temperaturile sunt la -60 de grade și atunci se formează grindina”, ne explică Trandafir.
Climatolog: Suprapunerea încălzirii globale cu fenomenul Super El Niño ne aduce vreme extremă
Cu alte cuvinte, furtunile din aceste zile nu sunt neobișnuite pentru luna mai. Problema apare însă atunci când astfel de fenomene devin mai intense, mai frecvente și mai greu de anticipat. În ultimii ani, România a trecut prin veri marcate de alternanțe extreme: perioade lungi de caniculă și secetă, urmate aproape imediat de furtuni violente și inundații. Climatologul ne spune că acesta este tiparul pe care îl poate accentua El Niño în perioada următoare.
„Legat de El Niño și de Super El Niño, vorbim despre o încălzire accelerată a Europei, în special a zonei est-europene unde se situează și România. Acest fenomen determină situații de blocaj, care duc la perioade lungi de secetă și caniculă, așa cum am văzut și în 2023 și 2024, după care sunt succedate de perioade foarte scurte, intense, cu fenomene meteo extreme de tip inundații, furtuni puternice, vânt. Dacă ajungem la un Super El Niño, e foarte probabil să vedem toate aceste lucruri pe tot parcursul verii în România”, avertizează Alex Trandafir.
Fenomenul El Niño apare atunci când temperaturile apelor din Oceanul Pacific ecuatorial cresc peste valorile normale pentru perioade mai lungi de timp. Chiar dacă se produce la mii de kilometri distanță de Europa, efectele lui influențează circulația atmosferică la nivel global și pot modifica radical tiparele meteorologice.
În cazul unui Super El Niño, încălzirea oceanică este mult mai puternică decât într-un episod obișnuit. Asta poate duce la intensificarea fenomenelor extreme în multe regiuni ale lumii. Pentru Europa de Est și România, efectele cele mai probabile sunt valurile de căldură persistente, seceta prelungită, dar și episoadele bruște de furtuni severe și precipitații torențiale.
Blocaje atmosferice și avertismente pentru viitor
Specialiștii spun că astfel de „blocaje atmosferice” fac ca masele de aer să rămână mai mult timp deasupra unei regiuni. Practic, aceeași zonă poate fi lovită zile sau chiar săptămâni la rând fie de temperaturi sufocante, fie de ploi și furtuni intense.
De altfel, începutul acestei săptămâni pare deja să ofere un prim indiciu despre instabilitatea care ar putea domina lunile următoare. După câteva zile cu temperaturi aproape de pragul unei zile de vară, furtunile au venit rapid, iar diferențele termice de la o zi la alta sunt semnificative.
Meteorologii atrag atenția că atmosfera mai caldă înseamnă și mai multă energie acumulată, deoarece cu cât aerul reține mai multă umiditate, cu atât furtunile pot deveni mai puternice. „Pe măsură ce Pământul se încălzește, toate fenomenele astea se intensifică și devin mai dese. Pe măsură ce atmosfera e mai caldă, ea poate să rețină mai multă umiditate. Reținând mai multă umiditate, precipitațiile sunt mai intense. Acest El Niño vine ca un fenomen extra față de încălzirea care deja exista. Mereu când vom avea ani cu El Niño, putem să ne așteptăm la fenomene meteo extreme intensificate. La o săptămână-două de caniculă și secetă va urma o perioadă de 2-3 zile de inundații și furtuni extreme”, mai spune climatologul pentru FANATIK.
„Ar trebui să investim în adaptarea la schimbările climatice”
Așadar, verile clasice, stabile și previzibile devin din ce în ce mai rare. România intră într-un tip de climat în care extremele se succed rapid: de la 38-40 de grade la secetă severă, la vijelii cu grindină și ploi torențiale într-un interval foarte scurt. În ultimii ani, astfel de episoade au provocat pagube importante în agricultură, infrastructură și locuințe. Grindina a distrus culturi întregi în mai multe județe, iar furtunile au smuls acoperișuri și au doborât copaci inclusiv în marile orașe. Specialiștii avertizează că frecvența acestor evenimente ar putea crește.
În același timp, climatologii spun că problema nu mai este dacă schimbările climatice există, ci cât de pregătite sunt statele pentru ele. România rămâne vulnerabilă atât în fața secetei, cât și a inundațiilor rapide, iar adaptarea infrastructurii devine esențială. „Ținând cont de toate aceste date, ar fi bine să investim în adaptarea la schimbările climatice, că sunt naturale sau cauzate de om, ele se întâmplă. Când astfel de fenomene au loc, trebuie avut grijă să nu cauzeze pagube atât de mari”, mai spune Alex Trandafir.
