Armata Statelor Unite se confruntă cu deficite în anumite stocuri strategice de muniție după consumul foarte ridicat în războiul cu Iranul, potrivit primei evaluări trimestriale publice realizate de organismul de supraveghere al Pentagonului asupra Operation Epic Fury.
Raportul oferă una dintre cele mai detaliate imagini oficiale de până acum asupra costurilor militare ale conflictului, asupra pierderilor de echipamente și asupra pagubelor provocate bazelor americane din Orientul Mijlociu.
Documentul acoperă perioada de la declanșarea operațiunii, pe 28 februarie 2026, până la 30 iunie și arată că folosirea intensivă a muniției a creat ceea ce oficialii americani descriu drept „deficite strategice de inventar”, în timp ce industria de apărare întâmpină blocaje în procesul de refacere a stocurilor.
Peste 22 de miliarde de dolari numai pentru muniție
Costurile militare ale Operation Epic Fury erau estimate la aproximativ 33,4 miliarde de dolari până la sfârșitul lunii iunie.
Din această sumă, aproximativ 22,3 miliarde de dolari reprezintă valoarea muniției consumate în operațiuni. Alte aproximativ 3,7 miliarde de dolari sunt asociate echipamentelor pierdute, iar 7,4 miliarde de dolari reprezintă cheltuieli operaționale suplimentare față de activitatea obișnuită a forțelor americane din regiune.
Estimarea nu include însă toate costurile provocate de război. În special, nu a fost inclusă valoarea completă a reconstrucției infrastructurii militare americane avariate de atacurile iraniene.
Pentagonul nu stabilise încă, la momentul realizării raportului, ce instalații vor fi reconstruite în forma actuală, ce baze ar putea fi reorganizate și în ce măsură statele partenere vor participa la plata lucrărilor.
Pentagonul recunoaște probleme cu stocurile
Una dintre concluziile importante ale raportului privește muniția.
Consumul foarte ridicat din primele luni de război a produs deficite în inventarele strategice și a evidențiat limitele capacității industriale americane de a înlocui într-un ritm suficient de rapid armele utilizate.
Aceasta nu înseamnă că armata americană a rămas fără muniție, ci că anumite categorii de armament au ajuns la niveluri care necesită refacerea accelerată a stocurilor.
Problema este cu atât mai importantă cu cât unele dintre sistemele utilizate sunt complexe, scumpe și necesită perioade lungi de producție.
Raportul pune astfel în evidență nu doar costul imediat al războiului, ci și dificultatea înlocuirii rapide a muniției consumate într-un conflict de mare intensitate.
Sute de clădiri americane, avariate sau distruse
Atacurile iraniene au provocat pagube importante infrastructurii militare americane din Orientul Mijlociu.
Potrivit raportului, sute de clădiri și structuri aflate în baze utilizate de Statele Unite au fost avariate sau distruse în Kuweit, Bahrain, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Irak, Oman și Iordania.
Amploarea atacurilor a determinat inclusiv schimbări în modul în care forțele americane operează în regiune.
Unele capacități au trebuit mutate, iar procedurile logistice și medicale au fost adaptate la amenințarea reprezentată de atacurile iraniene asupra bazelor.
Potrivit datelor prezentate de CNN pe baza raportului, armata americană a fost nevoită, între altele, să retragă anumite elicoptere utilizate pentru evacuări medicale de la baze din Irak și Kuweit din cauza riscurilor existente.
Avioane de luptă și drone pierdute
Raportul oferă și o imagine asupra pierderilor de tehnică militară americană din primele luni ale conflictului.
Patru aeronave F-15 au fost distruse, un avion F-35 a fost avariat, iar șapte avioane-cisternă KC-135 au fost avariate sau distruse.
Pierderile includ și până la 30 de drone MQ-9 Reaper.
Numai pierderea acestor sisteme fără pilot reprezintă o componentă financiară importantă, având în vedere costul ridicat al unei drone MQ-9 și al echipamentelor asociate.
Valoarea totală estimată a echipamentelor militare americane pierdute în perioada analizată ajunge la aproximativ 3,7 miliarde de dolari.
Pierderi și în rândul militarilor americani
Raportarea privind primele luni ale operațiunii indică și pierderi umane.
Șapte militari americani au fost uciși, iar 417 au fost răniți în perioada analizată, potrivit datelor prezentate din raportul inspectorului general.
Aceste cifre, la fel ca estimările privind echipamentele și muniția, se referă doar la perioada analizată până la sfârșitul lunii iunie și nu reprezintă bilanțul complet al conflictului până în prezent.
Trump a minimalizat anterior temerile privind muniția
Concluziile raportului apar după ce președintele Donald Trump a respins public, în repetate rânduri, îngrijorările referitoare la nivelul stocurilor americane și a susținut că Statele Unite dispun de cantități foarte mari de muniție.
Raportul inspectorului general utilizează însă o formulare mai prudentă și arată că folosirea armamentului în cadrul Operation Epic Fury a generat deficite în anumite stocuri strategice și a evidențiat blocaje industriale în reaprovizionare.
Cele două afirmații nu înseamnă neapărat că Statele Unite nu mai pot continua operațiunile militare, ci evidențiază diferența dintre existența unor stocuri generale de armament și nivelul disponibil al anumitor categorii de muniții considerate importante pentru planificarea strategică.
Refacerea stocurilor devine o problemă majoră
Una dintre provocările Pentagonului este acum viteza cu care industria americană poate produce muniția necesară pentru refacerea rezervelor.
Un interceptor modern sau o rachetă avansată nu poate fi fabricată peste noapte. Producția depinde de linii industriale specializate, componente complexe, capacitatea furnizorilor și contractele încheiate cu industria de apărare.
Din acest motiv, consumarea într-un interval de câteva luni a unor cantități foarte mari de muniție poate avea efecte care se întind pe ani.
Raportul inspectorului general arată tocmai această vulnerabilitate: într-un conflict intens, problema nu este numai câte arme există la început, ci și cât de repede pot fi înlocuite după utilizare.
Costul real al războiului poate fi mult mai mare
Cifra de 33,4 miliarde de dolari trebuie privită ca o estimare pentru primele patru luni ale operațiunii analizate de raport, nu ca prețul final al conflictului.
Ea nu include toate lucrările necesare pentru repararea bazelor și nici costurile militare acumulate după 30 iunie.
În plus, raportul Pentagonului arată că lipsa unei finanțări dedicate exclusiv Operation Epic Fury complică stabilirea costului total. O parte dintre cheltuieli sunt suportate din bugete militare care, în mod normal, ar fi fost utilizate pentru pregătire, mentenanță și alte operațiuni.
Prima evaluare oficială detaliată asupra Operation Epic Fury conturează astfel o imagine mai complexă asupra războiului cu Iranul: miliarde de dolari cheltuite pe muniție, echipamente militare pierdute, sute de structuri afectate și presiuni tot mai mari asupra capacității industriei americane de apărare de a reface stocurile.
Raportul nu susține că Statele Unite au rămas fără armament, însă confirmă că amploarea consumului din conflict a creat deficite strategice în anumite categorii de muniție și a scos la iveală o problemă care poate deveni esențială pentru planificarea militară americană: cât de repede pot fi refăcute rezervele după luni de operațiuni intense.
