Guvernul României a adoptat recent un nou set de reguli menite să îmbunătățească transparența fiscală și să asigure o concurență loială între companii, în special pentru grupurile multinaționale și naționale de mari dimensiuni. Aceste măsuri, aprobate printr-o Ordonanță în cadrul ședinței din 30 ianuarie 2026, vizează transpunerea în legislația națională a formei actualizate a Directivei privind Cooperarea Administrativă (DAC), precum și implementarea cadrului global de impozitare minimă (GloBE). În continuare, vom detalia pe larg conținutul acestor noi reglementări, impactul asupra mediului de afaceri și modul în care acestea vor transforma raportarea fiscală în România.
Contextul adoptării noilor reguli fiscale
În contextul globalizării economice și al intensificării fluxurilor financiare transfrontaliere, guvernele din întreaga lume caută soluții pentru a combate evitarea impozitării și transferul artificial al profiturilor între jurisdicții. România nu face excepție, iar noile reglementări adoptate de Executiv sunt parte a unui efort internațional de a asigura o taxare echitabilă pentru marile companii care operează la nivel global. Prin această Ordonanță, România aliniază legislația națională la cerințele Uniunii Europene și la standardele OCDE privind schimbul automat de informații fiscale și impozitarea minimă globală.
Modificări aduse Codului de procedură fiscală
Documentul adoptat modifică și completează Legea nr. 207/2015 – Codul de procedură fiscală – pentru a institui un mecanism standardizat de colectare și schimb de date între autoritățile fiscale. Astfel, se creează un cadru unitar de raportare pentru declarațiile informative referitoare la impozitul suplimentar datorat în contextul noilor reguli de impozitare minimă globală (GloBE). De asemenea, actul normativ întărește regulile pentru schimbul automat de informații despre conturile financiare, precum și procedurile administrative necesare aplicării eficiente a acestor obligații.
Principalele obiective ale noilor reglementări
Noile măsuri urmăresc să ofere mai multă claritate mediului de afaceri și să asigure o concurență loială între companii, prin stabilirea unor reguli comune de raportare și verificare fiscală. Potrivit Guvernului, scopul acestor reglementări este „instituirea cadrului pentru punerea în aplicare operaţională a obligaţiilor de declarare prevăzute de această directivă, în conformitate cu Acordul multilateral între autorităţi competente în ceea ce priveşte schimbul de informaţii GloBE şi Declaraţia informativă GloBE. De asemenea, se asigură îmbunătăţirea normelor în ceea ce priveşte schimbul automat de informaţii privind conturile bancare şi procedurile administrative necesare aplicării eficiente a reglementărilor în domeniu”.
Astfel, autoritățile fiscale vor avea la dispoziție instrumente moderne pentru a colecta, procesa și partaja rapid datele fiscale relevante, ceea ce va crește eficiența verificărilor și va reduce riscul de evitare a impozitării.
Ce entități sunt vizate de noile obligații de raportare
Noile obligații fiscale se adresează în principal grupurilor multinaționale și grupurilor naționale de mari dimensiuni, care depășesc un prag anual al veniturilor consolidate de cel puțin 750.000.000 euro. Pentru aceste entități, Ordonanța introduce obligația de a depune o Declarație informativă privind impozitul suplimentar, astfel încât autoritățile să poată verifica dacă sunt respectate regulile privind impozitul minim global.
Această declarație informativă va conține date detaliate despre structura grupului, veniturile consolidate, profiturile realizate în fiecare jurisdicție și nivelul impozitului plătit. Prin aceste informații, autoritățile fiscale vor putea identifica rapid eventualele încercări de mutare artificială a profiturilor către jurisdicții cu fiscalitate redusă și vor putea lua măsuri pentru a combate astfel de practici.
Implementarea formatului comun de raportare
Un element esențial al noii reglementări este introducerea unui format comun de raportare pentru toate entitățile vizate. În practică, acest lucru înseamnă că raportările fiscale se vor face pe baza unui șablon standardizat, astfel încât datele să poată fi prelucrate și împărtășite rapid între autoritățile competente din diferite țări.
Adoptarea acestui format comun va facilita nu doar analiza de risc la nivel administrativ, ci și uniformizarea obligațiilor pentru companiile care fac parte din aceeași categorie. Standardizarea raportărilor va permite autorităților să compare mai ușor datele și să identifice eventualele neconcordanțe sau riscuri de neconformare fiscală.
Beneficiile pentru mediul de afaceri și administrația fiscală
Guvernul subliniază că obiectivul principal al acestor măsuri este creșterea transparenței fiscale și reducerea practicilor de evitare a impozitării. Prin introducerea unor reguli clare și a unui cadru de raportare standardizat, companiile vor beneficia de mai multă claritate și predictibilitate în ceea ce privește obligațiile fiscale. Totodată, se asigură o concurență loială între operatorii economici, eliminând avantajele nejustificate obținute prin transferul artificial al profiturilor.
Pentru administrația fiscală, implementarea noilor măsuri va aduce o capacitate sporită de analiză a riscurilor, precum și instrumente moderne pentru combaterea erodării bazei de impozitare. „Practic, aprobarea noilor reglementări cuprinse în Ordonanţa Guvernului contribuie la consolidarea transparenţei fiscale şi la creşterea gradului de conformare voluntară a contribuabililor. Măsurile introduse sprijină aplicarea echitabilă a regulilor privind impozitul minim global, reducând posibilităţile de evitare a impozitării prin transferuri artificiale de profit între jurisdicţii. Pentru mediul de afaceri, implementarea noilor măsuri va asigura claritate, predictibilitate şi concurenţă loială, iar pentru administraţia fiscală, o mai bună capacitate de analiză a riscurilor şi de combatere a erodării bazei de impozitare”.
Procedura de raportare și schimb automat de informații
Odată cu introducerea formatului comun de raportare, entitățile care îndeplinesc criteriile stabilite de lege vor avea obligația de a transmite periodic datele necesare pentru schimbul automat de informații fiscale. Aceste date vor fi colectate și procesate de autoritățile fiscale naționale, care le vor transmite apoi către autoritățile competente din alte jurisdicții, în conformitate cu acordurile internaționale și cu cerințele GloBE.
Raportările vor include informații detaliate despre structura grupului, veniturile consolidate, profiturile realizate, impozitele plătite și orice alte date relevante pentru determinarea obligațiilor fiscale ale entităților vizate. Prin această procedură, se asigură un flux rapid și eficient de informații între autorități, ceea ce permite o monitorizare atentă a respectării regulilor privind impozitul minim global.
Impactul asupra companiilor și pașii de urmat pentru conformare
Companiile vizate de noile reguli trebuie să acorde o atenție sporită procesului de colectare și raportare a datelor fiscale. Este esențial ca aceste entități să își adapteze sistemele interne de evidență contabilă și fiscală pentru a putea furniza informațiile solicitate în formatul standardizat impus de legislația națională și internațională.
În plus, companiile trebuie să se asigure că respectă termenele de depunere a declarațiilor informative și că datele furnizate sunt complete și corecte. Nerespectarea acestor obligații poate atrage sancțiuni semnificative și poate afecta reputația entității pe piața internațională.
Rolul autorităților fiscale în implementarea noilor reguli
Autoritățile fiscale din România vor avea un rol central în implementarea și monitorizarea respectării noilor reguli. Acestea vor trebui să dezvolte proceduri clare pentru colectarea, procesarea și transmiterea datelor fiscale, precum și să asigure instruirea personalului implicat în gestionarea schimbului automat de informații.
De asemenea, autoritățile vor colabora strâns cu omologii lor din alte țări pentru a asigura un schimb eficient de informații și pentru a combate eventualele tentative de evitare a impozitării. Prin aceste eforturi, se urmărește consolidarea sistemului fiscal național și creșterea gradului de conformare voluntară a contribuabililor.
Concluzii
Adoptarea noilor reguli privind schimbul automat de informații fiscale și impozitul minim global reprezintă un pas important pentru modernizarea sistemului fiscal din România. Prin transpunerea în legislația națională a celor mai recente standarde europene și internaționale, autoritățile urmăresc să reducă practicile de evitare a impozitării, să crească transparența fiscală și să asigure o concurență loială între companii.
Companiile vizate de aceste măsuri trebuie să se pregătească din timp pentru a respecta noile obligații de raportare, să își adapteze sistemele interne și să colaboreze cu autoritățile fiscale pentru a asigura conformarea cu noile cerințe legislative. Pe termen lung, aceste schimbări vor contribui la consolidarea unui climat fiscal echitabil și la protejarea intereselor economice ale României pe plan internațional.
