Autoritățile locale din vestul Germaniei au retras drepturile sociale pentru sute de cetățeni români și bulgari în 2025, aplicând criterii mai stricte pentru accesul la beneficii.
Multe persoane cred că libera circulație în Uniunea Europeană înseamnă automat acces la ajutoare sociale în orice stat membru. Totuși, situația din mai multe orașe din Germania arată că lucrurile sunt mai complicate, iar discuția despre piața muncii, venitul minim și ajutor social este tot mai prezentă în știri de ultimă oră.
Schimbări care influențează traiul de zi cu zi
În regiunea Ruhr, patru orașe au luat decizii importante: Duisburg, Gelsenkirchen, Dortmund și Hagen. Fiecare dintre acestea a anunțat date clare privind retragerea ajutoarelor sociale acordate cetățenilor români și bulgari, o măsură care afectează direct beneficiari de ajutor și persoane aflate în dificultate.
În 2025, autoritățile au analizat 1.181 de dosare. În Duisburg au fost retrase 556 de ajutoare, Gelsenkirchen a înregistrat 506 cazuri, Dortmund a avut 116, iar în Hagen au fost doar 3 situații similare.
Aceste decizii au avut un impact major asupra celor afectați, care au rămas fără sprijin financiar și s-au confruntat cu dificultăți în acoperirea cheltuielilor zilnice. Pentru mulți, nu e vorba doar de bani, ci și de siguranța pe termen lung, iar reducerea cheltuielilor pentru ajutoarele sociale a devenit o temă de politică locală.
Decizii luate la fiecare dosar în parte
Fiecare primărie verifică separat fiecare caz, fără să existe o regulă general valabilă. În unele situații, se opresc doar plățile, iar în altele, autoritățile pot decide chiar expulzarea, ceea ce influențează direct venitul minim de incluziune pentru numeroase familii.
Reguli care schimbă statutul social
Ca membri ai Uniunii Europene, românii și bulgarii ar trebui să aibă aceleași drepturi ca și cetățenii germani, inclusiv acces la ajutoare sociale, chiar dacă lucrează part-time sau pe perioade scurte. Totuși, autoritățile germane pot retrage dreptul de ședere dacă veniturile nu acoperă o parte suficientă din costurile de trai, iar venitul minim devine un criteriu esențial.
Acest mecanism este aplicat punctual, după verificări administrative, și permite primăriilor să intervină atunci când consideră că munca prestată nu justifică accesul la ajutoare sociale. În același timp, locuri de muncă prost plătite sau cu normă redusă nu mai garantează automat accesul la indemnizație socială.
Reguli care schimbă destine
Biroul de imigrare din Gelsenkirchen aplică o regulă clară: dacă venitul unei persoane este sub o treime din suma considerată necesară pentru trai, aceasta pierde dreptul la ajutoare sociale. În aceste cazuri, persoana și familia trebuie să părăsească Germania, ceea ce aduce presiune suplimentară pe locul de muncă și pe venitul minim de incluziune.
Instanțele germane au confirmat de mai multe ori că aceste măsuri sunt legale. Cu toate acestea, există discuții despre cum se evaluează munca part-time și dacă pragurile stabilite sunt corecte.
Primarul din Hagen, Dennis Rehbein, consideră că sistemul actual permite ca persoane cu activitate minimă să primească ajutoare sociale. „În prezent, regula UE este că oricine lucrează cel puțin 5,5 ore pe săptămână este considerat angajat și are dreptul la beneficii sociale. Acest prag este mult prea scăzut. O astfel de muncă poate aduce doar câteva sute de euro pe lună și asta conferă, legal, baza pentru a fi considerat angajat (și a avea, astfel, acces la beneficii sociale, n.r.)”
Muncă puțină, drepturi multe?
În Hagen trăiesc aproximativ 7.000 de imigranți din România și Bulgaria, iar peste jumătate sunt înregistrați la centrul de ocupare a forței de muncă. Cheltuielile anuale pentru ajutoare sociale ajung la 10 milioane de euro, sumă care ar putea fi comparată cu milioane de lei cheltuiți anual în alte orașe europene.
Totodată, primarul recunoaște că orașul are nevoie de muncitori străini în anumite domenii unde recrutarea este dificilă. Astfel, presiunea pe buget și nevoia de forță de muncă se suprapun, iar fiecare oraș stabilește cum aplică regulile privind asistență socială și locuri de muncă.
Reguli în schimbare și viitor incert
Autoritățile locale din Germania încearcă să găsească un echilibru între susținerea economiei cu forță de muncă din afara țării și presiunea asupra bugetului pentru ajutoare sociale. Fiecare oraș își stabilește propriile priorități, iar discuția despre munca part-time și accesul la beneficii sociale rămâne de actualitate, inclusiv în contextul cerințelor pentru minim garantat.
În perioada următoare, este posibil ca aceste reguli să fie revizuite la nivel european, pe măsură ce tot mai multe orașe cer clarificări și criterii mai stricte. Pentru comunitățile de români și bulgari din Germania, viitorul depinde de modul în care vor evolua aceste politici și de cât de repede se vor adapta la noile cerințe privind ajutor social, venitul minim și locul de muncă.
