În ajunul votului asupra moțiunii de cenzură, premierul Ilie Bolojan a ieșit la un post de televiziune național pentru a susține, pe un ton ferm, de ce consideră că demersul opoziției este lipsit de fundament.
Șeful Guvernului a evitat speculațiile privind soarta sa politică și a mutat accentul pe procedură, pe responsabilitatea parlamentarilor și pe deciziile economice care, spune el, au fost inevitabile.
Procedura și responsabilitatea parlamentară
Bolojan a afirmat că o moțiune de cenzură, într-o democrație funcțională, trebuie dublată de o alternativă clară de guvernare. El a invocat practici europene – precum votul constructiv de neîncredere – unde inițiatorii își asumă explicit un premier propus și o echipă guvernamentală, pentru a evita blocajele administrative. În lipsa unei astfel de oferte, a spus premierul, riscul este să se creeze doar zgomot politic, fără soluții.
În acest registru, șeful Executivului a criticat alianța formată pentru moțiune de PSD și AUR, alături de PACE – Întâi România, acuzând-o că a făcut declarații instituționale fără a veni cu un plan de guvernare. Mesajul său către parlamentari a fost unul de apel la prudență: înainte de a dărâma, să se întrebe „ce puneți în loc?”.
Prin această sintagmă, Bolojan a rezumat spiritul moțiunii pe care o vede drept una pur perturbatoare, fără o bază constructivă. El a adăugat că mandatul său a fost incomod pentru cei care au mizat pe risipă, încălcarea înțelegerilor și eschivarea de la răspundere.
Finanțe publice și energie: măsuri explicate
O parte consistentă a intervenției a vizat argumentele economice. Premierul a vorbit despre presiunea puternică pusă pe buget de dobânzile la datoria publică, pe care le-a estimat la aproximativ 60 de miliarde de euro anual – o sumă pe care a echivalat-o, ca ordin de mărime, cu costul Autostrăzii Moldovei. Din această perspectivă, a transmis că bugetul statului nu mai poate fi tratat ca o „pușculiță”, ci administrat cu rigoare, chiar dacă acest lucru înseamnă tăieri nepopulare.
Bolojan a folosit o comparație domestică pentru a ilustra filosofia sa fiscală: o familie cu rate și datorii nu-și permite cheltuieli fără măsură, iar aceeași disciplină trebuie aplicată și la nivelul finanțelor publice. În opinia sa, responsabilitatea bugetară înseamnă alegeri grele acum, pentru a evita costuri mult mai mari mâine.
Pe zona de energie, premierul a susținut că reducerea prețurilor depinde, înainte de toate, de creșterea producției interne. El a indicat ca problemă majoră avalanșa de autorizații de racordare emise pe bază de documentație „pe hârtie”, fără garanții solide și fără investiții reale în spate. Potrivit evaluărilor sale, volumul acestor autorizații ar depăși de 3–4 ori capacitatea actuală a rețelelor și ar fi de 10 ori mai mare decât necesarul real al țării.
Consecința, a explicat Bolojan, a fost blocarea accesului la rețea pentru investitori serioși și scumpirea proiectelor viabile. Multe dosare rămân doar la stadiul de hârtie și ajung să fie tranzacționate către actori cu resurse, dar care nu pot transforma pe loc aceste „drepturi” în capacități de producție. Din această perspectivă, premierul vede în reforma cadrului de racordare o condiție pentru stabilizarea pieței și pentru aducerea de investiții autentice.
Moțiunea de cenzură ce urmează a fi supusă votului poartă titlul „STOP Planului Bolojan de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” și a fost depusă în comun de grupurile parlamentare PSD, AUR și PACE – Întâi România. La momentul citirii în plen, nici premierul Ilie Bolojan, nici ministrul de Interne Sorin Grindeanu nu au fost prezenți, textul fiind prezentat de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.
Dezbaterea și votul final sunt programate pentru 5 mai, lăsând câteva zile pentru negocieri și poziționări publice ale tuturor actorilor politici implicați.
