Oana Țoiu, despre desecretizarea a peste 5.000 de dosare de după 1989. Ce informații vor rămâne protejate
Potrivit ministrului interimar al Afacerilor Externe, unele datele pot fi puse la dispoziţia beneficiarilor care sunt vizaţi de cazul respectiv, dar nu publicului larg în toate cazurile.
Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a explicat că trei tipuri de informații vor rămâne inaccesibile, în ciuda desecretizării a peste 5.000 de dosare referitoare la evenimentele din România ce au urmat Revoluției din decembrie 1989.
Cele peste 5.000 de dosare desecretizare includ documente referitoare, printre altele, la alegerile din mai 1990, perioada Mineriadelor, vizita Regelului Mihai I din anul 1992, prăbuşirea URSS şi reunificarea Germaniei. Documentele urmează să fie procesate şi scanate, iar accesul la acestea va fi oferit treptat.
Ce a blocat până în prezent accesul publicului la documente
Oana Țoiu a explicat că până în prezent românii nu au avut acces la aceste documente deoarece după ce nu au mai reprezentat „secret de stat” au fost declarate „secret de serviciu”. Astfel, nu au putut fi consultate de cercetători, publicul larg și nici de victimele Mineriadei.
„Există o Asociaţie a Victimelor Mineriadei, care ne-a şi scris oficial către Ministerul Afacerilor Externe odată ce decizia a fost finalizată în Guvernul României, pentru a putea să aibă acces, până la urmă, la dosare care îi privesc direct.
Sunt nişte oameni care şi-au riscat sănătatea, siguranţa, unii dintre ei şi astăzi resimt medical efectele bătăilor de atunci şi este dreptul lor să cunoască istoria la care au luat parte şi pe care au făcut-o”, a spus Oana Țoiu, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.
„În acest moment vorbim despre arhiva diplomatică, scrisorile, telegramele care se trimiteau către capitalele lumii, felul în care diplomaţii acelor vremuri şi ai altor ţări raportau către România perspectiva ţării dumnealor. În cazul alegerilor, de exemplu, avem şi numeroasele delegaţii care au fost prezente în România în 20 mai 1990.
Pentru mine interesant a fost să văd numeroasa delegaţie din Statele Unite ale Americii, orice altă delegaţie de observatori din Europa şi acesta este un semn foarte clar privind interesul pe care democraţiile lumii îl aveau de atunci faţă de tranziţia României şi ieşirea autentică din comunism, chiar dacă aici, la noi acasă, a durat mai mult decât poate ar fi fost necesar”, a adăugat Oana Țoiu.
„Avem câteva dosare pe care le considerăm mai importante”
De asemenea, Oana Țoiu a spus că unele dosare sunt considerate mai importante, astfel că de acestea se vor ocupa Arhivele Diplomatice pentru prima dată.
„Şi vorbim de dosarele Mineriadei, dosarele primelor alegeri libere din România după Revoluţie, de vizita Regelui Mihai, iar apoi, sigur, vor fi date în ordinea cronologică. Vorbim de 5.000 de dosare care nu sunt în acest moment digitalizate, deci nu poate să fie un proces făcut automat cu inteligenţa artificială sau cu un soft.
O să fie un proces făcut de echipa noastră şi, sigur, pe măsură ce o să fie finalizat, o să fie pus treptat publicului larg. Nu vom aştepta ca munca pe cele 5.000 de dosare să fie finalizată ca să poată fi deschise către cercetători, către cei care au participat la evenimentele acelor vreme, şi publicul larg”, a precizat ea.
Informațiile care nu vor putea fi făcute publice
Oana Țoiu a subliniat că sunt trei tipuri de informații care nu vor putea fi făcute publice. Unul este trecut în hotărârea de Guvern și se referă la informații legate de cifrul de stat, informaţii care ţin de logistică şi aşa mai departe.
„Există informaţii cu date de caracter personal, dacă nu vorbim de cineva care are o responsabilitate instituţională, ci în telegrame mai există cazuri ale unor familii, copii şi aşa mai departe, la vremea respectivă, datele respective pot să fie puse la dispoziţia beneficiarilor care sunt vizaţi de cazul respectiv, dar nu publicului larg în toate cazurile, depinde de fiecare caz, inclusiv dacă persoana respectivă mai trăieşte sau nu.
Dar repet, nu vorbesc de decidenţii politici acum, care au o responsabilitate publică. În telegramele dintre misiunile diplomatice se întâmplă să fie şi cazuri individuale în acea corespondenţă, fără ca asta să ţină de vreuna din instituţiile statului ca responsabilitate.
Şi apoi, sigur, dacă mai există documente care pot să pună greutate în relaţia bilaterală, însă acest lucru este improbabil, dat fiind durata lungă de timp care a trecut”, a explicat Oana Țoiu.
